joi, 12 martie 2009

Viata bate filmul si ura bate dragostea


      In viata te indragostesti de mai multe ori. Cateodata iti dai seama ce se intampla, dar de cele mai multe ori nu. Cateodata e o experienta frumoasa, de care iti aduci aminte toata viata cu placere si fara regrete. Dar sunt si rarele momente cand te gandesti la o anumita relatie ca la o zi de bauta cu baieti, una din zilele acelea de care nu-ti aduci aminte nimic si vezi poze cu ce ai facut sau ti se povesteste ce ai zis, si te gandesti: "Doamne cat de proasta am fost; nu mai beau niciodata", dar mai bei si a doua oara si a treia si tot asa. La fel e si cu relatiile astea nereusite care te urmaresc toata viata ca poza cu tine dezbracata cand erai foarte afumata si te-ai hotarat ca daca Dumnezeu ne-a lasat pe pamant fara haine asa ar trebui sa fie. 
      Partea prosta e ca starilea astea de vulnerabilitate se intampla doar femeilor. Probabil ca nu degeaba suntem numite "sexul slab". Nu ai sa vezi un barbat care sa regrete o relatie. Ei gasesc o parte buna in toate. Chiar daca se vaita in public, o fac doar ca sa se laude. Pentru ca nu o sa zica alt barbat despre el : "saracul !", o sa zica: " macar a avut parte de ceva". Adica pana vine "the one", las' sa fie cat mai multe. Dar noi nu. Incercam sa facem din toate broastele un print. Si uite asa sarutam la broscute pana cand trece printul pe langa noi. 
     Dar vroiam sa scriu despre altceva. In "rarele" momente cand ma plictisesc la cursuri, cad pe ganduri. Si cateodata cad atat de tare incat ma doare pana acasa. Si uite asa mi-am dat seama ca iubesc mult mai multe persoane, pentru care mi-as da viata fara sa ma gandesc de doua ori. Dar cu ura e o poveste total diferita. Pentru ca noi oamenii iubim mai multe persoane: parintii(in primul rand), bunicii, persoana care iti va fi alaturi toata viata si pe cine mai vreti voi. Dar de urat, nu uram decat o persoana. Persoana aia pe care nu ai suportat-o de la inceput, pe care atunci cand ai vazut-o pentru prima data te enerva si felul cum respira. E uimitor ce intuitie avem. Iti era antipatica de cand inca nu deschisese gura, deci nu o cunosteai, si cu trecerea timpului realizezi ca nu te-ai inselat. Dar fata fiind, ma hotarasc sa-i dau o sansa broscutei. Si uite asa te trezesti dupa o lunga betie alaturi de broscuta ta, care in loc de print a devenit o broasca urata, care cu fiecare zi ce trece iti demonstreaza ca primele instincte au fost corecte, iar tu incepi sa dezvolti o ura care depaseste cu mult in intesitate dragostea. 
                  Pentru ca din dragoste iti sacrifici viata, dar din ura sacrifici viata broscutei.
      

Un comentariu: