Prima data am cautat un apartament cu 2 camere, decomandat, nimic pretentios. Doamne! cand am inceput sa mergem sa vedem ce a gasit tipul de la agentie ne-am inchinat. Am vazut o garsoniera impartita in doua, chipurile apartament, fara bucatarie, iar baia cred ca era pentru pitici,inchiriat de o femeia cu fata de matroana si lantul de doua degete la gat; am vazut un apartament cu centrala termica, si se pare ca doar atat avea, ca in rest era ingrozitor de mizer si cu mobila de i-ar fi fost rusine si bunicii(care a trait pe vremea lu raposatu'); am mai vazut un apartament, care cred ca era inchiriat de un sifonier care isi adusese neamurile(nu aveai loc sa te misti de mobila, la propriu); dar preferata mea a fost o garsoniera, in care locuia un prieten. Cand am intrat, pot sa spun ca m-am indragostit pe loc. Era curat, mobila noua, zona buna! Am zis "asta e pentru noi"! Dar ca orice lucru bun trebuie sa aiba un defect. Era al unei doamne, fosta profesoara de biologie(sau ceva), destul de inaintata in varsta(sa nu zic baba), care locuia singura. Asta nu era o problema, pana cand au inceput conditiile:sa pastram o legatura telefonica(cel putin la doua zile trebuia sa o sunam sa o intrebam de sanatate), dinsa urma sa vina de cel putin o data pe saptamana sa vada daca e curat in apartament, orice modificare in apartament trebuia trecut pe la dinsa mai intai(daca vreua sa mut floarea am nevoie de doua aprobari)si nu va mai spun cate si mai cate, de la cum sa aprinzi lumina, cum sa tragi apa, pana la cum sa stai in fotoliu. Lucruri care mi s-au parut absolut normale(mai putin sa vina o data pe sapt.). Ce m-a deranjat a fost ce tot repeta lucrurile astea. Adica si eu sunt stresata putin cu, curatenia, da sa-mi vina in inspectie, e stresant. Si apoi, chiar m-am simtit jignita! Am si eu parinti care m-au educat(destul de bine, imi place sa cred), stiu si eu cum sa tin o casa curata. Si in plus, ar trebui si chiriasul sa aiba niste drepturi.
Dar mi-am confirmat, inca o data, ca traim intr-o lume condusa de principiile comuniste, si ca se intampla atat de multe tragedii, din ce in ca mai multi oameni se dovedesc a fi criminali, incat am ajuns sa nu mai avem incredere in nimeni, iar cei de buna cuviinta suntem bagati in oala "las ca stiu cum sunteti voi", acei voi despre care noi nu stim cum sunt.
Inca nu am zis nimic de preturi, care erau cam exagerate. Se pare ca, daca inchiriezi un apartament nu stii ce e aia criza financiara.
Dar despre criza data viitoare! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu