sâmbătă, 28 februarie 2009

A venit primavara!

Ce bine! Sa treaca repede ca vreau caldura, vreau sa vina vara, sa vina vacanta, sa stau cu burta la soare pe malul marii. Iubesc vara! Mai e putin....inca putin....

luni, 23 februarie 2009

Inamicul public nr.1!

Sunt sigura ca stiti despre ce vorbesc. E lucrul care sperie foarte tare autoritatile romane, care vine totdeauna pe neasteptate si creaza haos: ZAPADA.
 De cand ma stiu autoritatile au fost surprinse de caderea zapezii. Adica si zapada asta chiar vine si ea iarna, cine se astepta? Pe toate posturile de stiri vezi panica, oameni care raman blocati zeci de ore din cauza zapezii, sau mai bine zis, din cauza autoritatilor surprinse de caderea zapezii in mijlocul iernii. Da eu cred ca nu e vina lor. E vina folclorului, cu zicalele lui:"iti faci iarna car si vara plug"(sau ceva de genu). Cred ca autoritatile romane sunt prea ocupate cu organizarea sezonului estival. Sunt sigura ca vara plugurile functioaneaza perfect si sunt tot timpul pregatite sa intervina in caz ca vine un val de zapada in iulie.
Da, stiu ca numa ma plang, da, e de plans. Ma gandesc si eu ca un cetatean turmentat ce sunt. zapada cade sub forma de fugi, nu? Adica nu cade cu galeata si acopera in 5 secunde toata strada, nu? Intreb si eu ca nu am de unde sa stiu. Cred ca daca am depune putin efort am putea scapa de aceasta problema, care de atat amar de vreme nu-si gaseste rezolvare. Dar trebuie depus putin efort. Da cine sa-l depuna? 
Asta ca asta, nu circul prea mult, nu prea ma afecteaza. Dar de partiile din Romania sunt foarte dezamagita. Schiorii din tara sunt adevarati maestrii, credeti-ma! Iti trebuie multa indemanare sa ocolesti gropile, pietrele si portiunile imense de gheata. Da, cred ca asta e o strategie. Daca tot avem niste strazi de rahat, pline de gropi, au zis sa faca schiatul asemanator sofatului, de asta nu si-au dat interesul sa bage un plug, ceva, si pe acolo(nu-si revenisera din uimire). Felicitari d-na Udrea! Nu prea va ocupati de atributiile dumneavoastra, sunteti un ministru desavarsit.
Mai sunt multe de spus despre acest subiect tabu(pentru autoritati)dar nu mai am chef. Sunt prea dezamagita si in plus trebuie sa termin de facut bagaje, ca ma duc intr-o mini-vacanta acasa. Sper sa ajung. Cu drumurile astea, nu se stie niciodata! Poate ma vedeti pe la stiri :)

joi, 19 februarie 2009

Happy, happy day!

Cica de o saptamana in Brasov e deschis un magazin legal de droguri, adica ierburi "etnobotanice" , care produc efecte similare canabisului. Naspa ca nu pot sarii in sus de bucurie sau sa ma vedeti cum dau din coada de bucurie la aceasta stire. 

DROGURILE NU SUNT BUNE. Total de acord, drogurile sunt naspa. Nu am incercat, da nici nu as incerca vreodata, pentru ca imi place cum arat si, oricum, deja am cearcane, nu le vreau accentuate. Nu vreau sa ajung o slabanoaga, cu riduri, cu mainile vinete, cu cearcane pe juma' de fata, sa uit sa fac dus cu lunile si cea mai mare distractie ar fi sa  stau intinsa pe o podea jegoasa in propria-mi  urina. O imagine "draguta" la care nu vreau sa ajung din motive evidente(doar daca iti place culoarea albastru spre mov pe pielea unei femei). E o porcarie sa iei droguri. Mare porcarie.

On the other hand, iarba este cu totul altceva. Sa fim seriosi! Iarba nu provoaca dependenta, nu te face sa devii violent, nu incepi sa tremuri daca nu tragi un fum, in cel mai rau caz, daca fumezi ti se face pofta de ciocolata, incepi sa vezi iepurasi sau razi ca prostu la o floare. Dar ca orice lucru bun, este interzis. Ma bucur ca alcoolul nu este interzis(desi ar trebui). Super! Alcoolul, care in cantitati putin mai mari, scot monstru la iveala din unele persoane, care e singurul responsabil de starnirea unei incaierari intr-un local, care provoaca accidente din care cel treaza si nevinovat nu mai scapa sa povesteasca prietenilor cum un idiot beat crita a intrat pe contrasens, care iti limpezeste mintea si brusc realizezi ca prietena ta te inseala de mult si te hotarasti sa o omori in bataie pentru ca te-a suportat atat amar de vreme; care scot la iveala latura sensibila si delicata a unei domnisoare, provocand-o sa se comporte ca o coarda, sa nu-si mai tina echilibrul pe tocurile de 10 cm ale pantofiorilor mov asortati, intamplator, la margelutele si rochita mov, ALCOOLUL, NU ESTE INTERZIS. Da! Slava domnului ca al nostru inteligent guvern a interzis iarba. Nu cumva sa vedem intru-un local oameni care stau si isi vad linistiti de treaba lor, visand la un camp cu floricele, oameni care te vad pentru prima data si deja te considera cel mai bun prieten...o nu! doamne fereste sa se intample asta! Mai bine mergem intr-un bar de manele, ne matolim ca prosti si sa ne batem pentru cine e mai "jmecher".
           (Multumim guvernului care are grija de interesele noastre!)
Asa deci "nu dati banii pe prostii, luati iarba la manelisti".
Nimic din ce am spus mai sus nu imi diminueaza fericirea pentru deschiderea noului magazin legal (subliniez legal) de ierburi, poate asa o sa vedem mai multi oameni fericiti pe strada ascultand la maximum Jimi Hendrix si Bob Marley, in loc de salam, peste si alte delicatese.

marți, 17 februarie 2009

Caut sa inchirez apartament/ garsoniera!

Da nu gasesc! Adica gasesc, da ce am gasit e greu de descris in cuvinte.
Prima data am cautat un apartament cu 2 camere, decomandat, nimic pretentios.  Doamne! cand am inceput sa mergem sa vedem ce a gasit tipul de la agentie ne-am inchinat. Am vazut o garsoniera impartita in doua, chipurile apartament, fara bucatarie, iar baia cred ca era pentru pitici,inchiriat de o femeia cu fata de matroana si lantul de doua degete la gat; am vazut un apartament cu centrala termica, si se pare ca doar atat avea, ca in rest era ingrozitor de mizer si cu mobila de i-ar fi fost rusine si bunicii(care a trait pe vremea lu raposatu'); am mai vazut un apartament, care cred ca era inchiriat de un sifonier care isi adusese neamurile(nu aveai loc sa te misti de mobila, la propriu); dar preferata mea a fost o garsoniera, in care locuia un prieten. Cand am intrat, pot sa spun ca m-am indragostit pe loc. Era curat, mobila noua, zona buna! Am zis "asta e pentru noi"! Dar ca orice lucru bun trebuie sa aiba un defect. Era al unei doamne, fosta profesoara de biologie(sau ceva), destul de inaintata in varsta(sa nu zic baba), care locuia singura. Asta nu era o problema, pana cand au inceput conditiile:sa pastram o legatura telefonica(cel putin la doua zile trebuia sa o sunam sa o intrebam de sanatate), dinsa urma sa vina de cel putin o data pe saptamana sa vada daca e curat in apartament, orice modificare in apartament trebuia trecut pe la dinsa mai intai(daca vreua sa mut floarea am nevoie de doua aprobari)si nu va mai spun cate si mai cate, de la cum sa aprinzi lumina, cum sa tragi apa, pana la cum sa stai in fotoliu. Lucruri care mi s-au parut absolut normale(mai putin sa vina o data pe sapt.). Ce m-a deranjat a fost ce tot repeta lucrurile astea. Adica si eu sunt stresata putin cu, curatenia, da sa-mi vina in inspectie, e stresant. Si apoi, chiar m-am simtit jignita! Am si eu parinti care m-au educat(destul de bine, imi place sa cred), stiu si eu cum sa tin o casa curata. Si in plus, ar trebui si chiriasul sa aiba niste drepturi.
Dar mi-am confirmat, inca o data, ca traim intr-o lume condusa de principiile comuniste, si ca se intampla atat de multe tragedii, din ce in ca mai multi oameni se dovedesc a fi criminali, incat am ajuns sa nu mai avem incredere in nimeni, iar cei de buna cuviinta suntem bagati in oala "las ca stiu cum sunteti voi", acei voi despre care noi nu stim cum sunt.
Inca nu am zis nimic de preturi, care erau cam exagerate. Se pare ca, daca inchiriezi un apartament nu stii ce e aia criza financiara.
Dar despre criza data viitoare! :)

sâmbătă, 14 februarie 2009

Demnitatea, bat-o vina!

Am si eu un principiu (printre altele), ca toata lumea,de! Sunt de parere ca orice ti s-ar intampla in viata, bun sau rau, trebuie sa fi tot timpul demn, sa nu mergi cu capul plecat. Acu, eu stiu ca, "capul plecat, nici sabia nu-l taie", da parca totusi putina demnitate nu strica nimanui. Si spun acest lucru in special baietilor pentru ca m-am saturat de fosti prieteni care nu stiu cand sa renunte. 
Nu, nu sunt rea! Ca orice om, am avut si eu niste relatii, mai mult sau mai putin reusite, dar intotdeauna am stiut cand sa renunt. Nu m-am certat cu nimeni la despartire, nu am avut parte de un break-up cu lacrimi si tipete (cel putin nu din partea mea). Intotdeauna am explicat "de ce?". Acel de ce? fara de care poate ca ai mai incerca sa salvezi relatia, dar cand sti de ce, ce rost mai are?

Cel mai rau e cand te vezi cu fostul/fosta zi de zi. E greu stiu! Mi-a picat si mie pata pe cine nu trebuia, da trece, nu imediat, da trece. De ce nu putem trai ca oameni, fara replici taioase, fara remarci fara rost, fara complimente mascate("mama da ce te-ai intolit azi"-spus ironic, traducere-"arati bine azi").

Acum ca stau sa ma gandesc, chestia asta e tot din vina noastra, a fetelor. Pentru ca multe dintre noi cand incheiem o relatie "omitem" si explicatia.Adica "nu mai vreau; relatia nu are viitor" mi se pare o porcarie. Astea sunt gogosi, pentru ca nici noi nu stim de ce, da stim ca nu mai vrem. Iar barbati sunt atat de prosti(nu vreau sa jignesc, in sensul de lipsiti de cultura despre femei) incat cred ca ei sunt de vina. Pentru ca pana la urma asta urmaresc fetele: sa controleze mintea necoapta a barbatului, sa creada ca tot ce se intampla rau e din vina lor.

Am deviat de la subiect, da asta e adevarul. Asta nu inseamna ca va iert pentru lipsa de demnitate. Barbatul este, totusi, barbat si ar trebui sa se poarte ca atare.

joi, 12 februarie 2009

Traiasca Romania comunista!

E trist ca mai exista profesori care au studiat pe vremea lu' raposatu si pentru care expresia: "hotul neprins, negustor cinstit" nu inseamna nimic. Poate ca sunt eu nebuna, da dupa ce stai de la ora 10 pana la 21:30 la un singur examen iti vin idei. 
Cel mai greu examen din viata mea(de pana acum): termodinamica- in sinea ei o materie destul de draguta si folositoare, dar cand vine un profesor care ucide cu sange rece si ultima farama de interes pe care o aveai pentru materie, devine un cosmar. Bun! prezenta obligatorie, deci lipsesti,da mai rar. Vine profesorul respectiv(care de fapt este o profesoara) ne salutam, facem prezentarile, toate bune si frumoase pana cand incepem,cica, sa studiem materia glorioasa. Dupa ce ne-a dat suportul de curs, de fiecare data ne citea cursul de pe laptop(acelasi care il aveam si noi), fara prea multe explicatii(ca nu are rost).
Asta ca sa va faceti o idee despre ce era vorba. Ma rog, bine ca a trecut!
Examenul a fost groaznic. Am stat de la ora 10 pana pe la 4 sa dam examenul propriu-zis, cu pauza de o ora intre subiactele de teorie si probleme. Ca orice student trecut prin cateva examene, te bucuri ca s-a terminat. Acu ce ai sris ai scris, ce ai copiat te rogi sa fi copiat bine! dar calvarul abia acum a inceput, de fapt peste 2 ore. La 6:30 trebuia sa mergem dupa rezultate . ajung pe la 6. E, la ora 6 doamna profesoara se uitase putin peste prostiile pe care le scrisesem noi pe acolo da nu corectase nimic. Urmeaza partea a doua a examenului. Lucrarea este corectata de fata cu studentul. 
A fost minunat! Dupa ce mi-am batut capul 4 ore cu examenul, cand a venit randul meu sa intru la corectat, am stat inca aproape o ora ca sa refac o problema pentru i s-a parut "doamnei" profesoare ca am copiat. Bine! Copiasem, da stiam ce am copiat; si daca ti s-a parut ca am copiat de ce nu m-ai dat afara din examen, de ce a trebuit sa stau 4 ore ca sa aflu ca ti-ai dat seama ca am copiat?
Ma rog! A trecut. Am luat examenul! Stiam sa fac problema,da am preferat sa copiez ca e mai usor.
Din facultate cred ca putem sa ne plangem de multi profesori, mai mult sau mai putin justificat, dar asta a intrecut masura! 

De ce madalinul?

Pentru ca sunt o fata la o facultate de baieti, intr-o grupa de baieti, care spun despre mine: "you're not a girl, you're a cool guy with long hair", si pentru ca singura porecla pe care o mai am nu imi place.